Sunt in asteptare de cateva zile. Asteptare dulce care ieri a devenit putin amara. Bitter sweet.
Astept niste obiective noi comandate undeva prin Hong Kong, sunt mai ieftine decat aici si se merita. Plus ca experientele pana acum au fost bune. Cand cumperi in afara UE trebuie, normal sa platesti la vama taxe, cum ar fi IVA (TVA) si taxele de vama, numai ca mai exista forme de a ocoli aceste taxe. De exemplu, a declara pachetul, ca fiind cadou, faza care deja nu mai tine. Sau, depinzand de obiect, sa declari ca e doar o reparatie a unui articol cumparat anterior. Se face ca acum cateva luni am cumparat un alt obiectiv cu o valoare dubla, si nu a fost nevoie de taxe. Ambele transporturi au fost realizate prin FedEX, care mereu desfac pachetele. As fi putut sa solicit sa imi fie trimis prin posta conventionala, unde probabil n-as fi platit taxe, datorita fluxului mare de pachete, pe care nu mai sta nimeni sa le deschida.
Ieri ma suna cineva de la FedEx, si-mi zice ca trebuie sa platesc taxe vreo 90€. Uff, a umbrit un pic bucuria mea, insa ce sa fac, asta e. Astazi iarasi am asteptat sa ajunga. Prin numarul de tracking care mi l-au dat si printr-o operatoare de la FedEx, stiu ca pachetul este la vama, aici in Madrid, si probabil il voi primi maine.
Ati observat cum asteptarea asta, nerabdarea pe care o ai cand esti mic, atunci cand parintii tai ti-au promis un cadou, este aceeasi si cand esti mare, numai ca pentru lucruri mult mai mari si mai importante. Poate e si o consecinta a faptului ca societatea creste, noi crestem. Poate avem mai multe posibilitati decat acum ceva timp. Sau poate pur si simplu este dorinta umana de a avea mereu mai mult …