Ce Hagi si Nastase … Aici avem cel mai puternic factor de imagine al tarii!

Duminica dimineata, prin fata geamului meu. Vad ceva care pana acum nu am vazut in Spania. Vazusem in Romania ce-i drept dar aici inca nu, doar prin metro si trenuri si nu doar tigani romani. Femeia zicea ca e din Bosnia, nu mai tine sa spuna ca-i din Romania. Dar faptul ca din 3 cuvinte unu era in romana, o dadeau de gol. Priceless era fata femeii, care toca seminte si mesteca niste guma sictirita. “Tengo patru hijos” zicea ea, adresandu-se unei doamne cu apelativul româniol de “siniora”. Repeta periodic aceeasi poezie care la un moment dat continea si fraza “No tengo dinero”. Ziceti voi, nu era misto sa apara dupa un colt Smiley si sa inceapa sa cante si sa danseze pe langa ea hitul binecunoscut? :)

Deja întâmplările legate de imigranţii din Italia, mai ales români nu sunt o noutate, şi în ultima vreme s-au înmulţit îngrijorător. Până în prezent nu au existat cazuri importante în Spania, şi sper să rămână aşa.

Şi tind să cred că ţara în care trăiesc e un pic mai evoluată decât Italia, cel puţin în domeniul imigranţilor. Toate fostele mari naţiuni colonizatoare au fost posterior ţinta fluxurilor migratoare ( vezi Franţa, Marea Britanie). Spania a primit mereu imigranţi care erau ba din America de Sud, ba din Nordul Africii, ba din Estul Europei. Experienţă nu le lipseşte. Cred că pot controla acest fenomen mai bine decât italienii, care în dorinţa eludării adevăratei probleme: incompetenţa clasei politice de a controla situaţia, arată cu degetul spre un duşman unic: românii, defapt rromâni. E şi normal să ai o clasă politică incompetentă: de câte schimbări de guvern aţi auzit în ultimii ani în Italia? Şi vorbind de incompetenţă, pentru politicienii noştrii incompetenţa ar fi o laudă, pentru că ar presupune prin definiţie o încercare, fie ea chiar ratată. Pentru că e şi vina Bucureştiului: ăştia vin cu video-uri când copii de rromi intitulaţi pe nedrept români (se intampla si la Madrid, aceeaşi treabă, prin Plaza del Sol), furând pe stradă, şi ei ce fac? Campanii penibile.

Italienii până una alta arestează oameni nevinovaţi, promulgă legi stupide, calcă în picioare drepturile omului. Sper că spaniolii să fie mai destepţi, sper asta pentru că la Bucureşti se doarme oricum, şi dacă s-ar face ceva ar fi legat de multele probleme interne. Cu toate că fiind vorba de Romania, nu se ştie niciodată.

Printr-un cumul de situaţii favorabile, am intrat şi eu în posesia unei cartele SIM cu număr de digi.mobil, ramură de telefonie mobilă a RDS din Spania. Dacă nu se dădea scenariul fortuit mai aveam de aşteptat timp bun. Rămâne astfel confirmat că RDS a fost inexplicabil luat prin surprinde de cerere. Nu am vorbit încă în România să văd valoarea în minute vorbite a celor 5 euro iniţiali.

Am observat doar că SIM-ul conţine o aplicaţie pentru a comuta între numărul de românia, numărul spaniol şi roaming.  Funcţionează pe Movistar. Mai m-a surprins şi serviciul de clienţi 1200 unde o româncă îţi comunică într-o spaniolă “nu-mai-anda” că este posibil că prezenta conversaţie să fie înregistrată. Am zâmbit.

Cu siguranţă dacă utilizarea cartelei pentru apeluri în România este rentabilă, lipsa de strategie a RDS, website-ul, serviciul de clienţi vor deveni chestii ignorabile.

Credeam că dacă o firmă românească vrea să concureze pe piaţa spaniolă a operatorilor de telefonie mobilă îşi adaptează standardele la nivel european. Însă văd că cei de la RDS au abordat piaţa românilor din Spania în cel mai pur stil românesc, adică prost. Dacă în România merge să te consolidezi din mers, începând cu chiu cu văi, aici nu. Aici trebuie să începi tare,  să te impui din momentul în care apari pe piaţă, chiar dacă este vorba doar de comunitatea românilor din Spania. Greşelile vizibile din strategia RDS sunt două şi mari:

• Prima greşeală e tentativa de website care o au. Un website de companie de telefonie mobilă, fie ea şi virtuală, nu arată aşa, ci arată aşa, sau aşa. Cu interfaţă pentru utilizatori, cu facilităţi de urmărire a consumului, cu posibilitatea de reîncărcare online, în mai multe limbi. Când intrii pe digimobil.es eşti întâmpinat de o pagină care te trimite pe o a doua pagină a site-ului printr-un link sugestiv “află mai mult”. Ajungi pe pagina unde ar trebui să afli mai mult şi nu afli nimic, decât două emailuri şi câteva telefoane unde rămâne de văzut dacă poţi află mai multe. Tot website-ul este format din 2 pagini.

• A doua greşeală este insolvenţa cererilor. Am căutat la punctele de distribuire din apropiere şi toţi aşteaptă de la sărbători cartele.  Ştiau numărul aproximativ al românilor din Spania, ştiau tarifele care le oferă către România, inferioare tarifelor oricărui operator, ştiau că oferă cartelele gratis. Ce variabilă le-a lipsit în a anticipa cererea ridicată?

Aştept un răspuns de la un tip care lucrează acolo. I-am solicitat să-mi transmită punctele de distribuire din apropiere unde ei ştiu sigur că există cartele. Vom vedea.

Inaugurez o nouă serie de posturi: “Îţi dai seama că e criză atunci când …” pentru că efectele crizei încep să devină vizibile şi să mă/ne afecteze direct.

Îţi dai seamă că e criză atunci când vrei să te înscrii online pentru un job iar anunţul este pentru 4 posturi şi sunt 1419 înscrişi la ofertă. Matematic am o şansă de 0.28188865398167723749119097956307 % să fiu selecţionat aşa că ţineţi-mi pumnii.

Later edit: Am mai vazut una cu 4000 de inscrisi pe 7 posturi.

• Un roman de 25 de ani lovit in cap in Alcala de Henares, acolo unde in urma cu un an un alt roman, paznic la un patinuar, era omorat.
• Vanzarile de masini au scazut 28 la suta in 2008, in Spania. In Romania probabil nu atat, romanu’i fudul si pe timp de criza.
• A iesit metoda de deblocare pentru iPhone 3G.
• The finger from space.
• More eBay retardism:  o gluma la vanzare.

Afiş în uşa unui magazin de bijuterii din Barcelona. “Acceptăm doar români cu bani”

În Spania se înmulţesc companiile de telefonie mobilă cum se înmulţesc în România televiziunile. Companii de telefonie mobilă virtuale, ce-i drept. Yoigo, MasMovil, Simyo, PepePhone, CarrefourMovil, EroskiMovil erau până de curând companiile virtuale existente. Să fie bine sau rău? E bine, cred eu. Diversitatea opţiunilor a crescut facilităţile pentru client, şi a coborât preţurile.

Ca şi în cazurile televiziunilor din România, au început să apară şi în Spania, companiile virtuale de telefonie mobilă de nişă. De exemplu Hits Mobile este un OMV (nu peco ci operator de telefonie mobilă virtuală) care oferă tarife mici pentru imigranţi.

Cu Hits pot să sun în România cu 8 cenţi pe fix şi cu 19 cenţi pe mobil, iar în Spania pe fix sau mobil cu 7 cenţi. Este tariful cel mai mic practicat momentan de vre-un operator spaniol (Simyo are 8). Alt operator virtual destinat imigranţilor e Lebara Movil. Ei oferă 10 cenţi pe fix românesc şi 15 pe mobil. Ah, şi digimobil, clar.